Căutare

revolverspoems

luna

mai 2015

Obosit Fredonează

& ce frumoasă

ești

și

ce cauţi de fapt

în gangul ăsta

cu punguţa ta cu ciorapi şi chiloţi

de dantelă

ăştia întreabă

 

ce fac reginele în baie

cine strânge părul din chiuvetă

după tine

& cine machiajul

sordid

& cine curăță cu obidă tigaia

& ce frumoasă

ce patetică eşti

 

& foarte frumoasă

 

& pe lângă tine tocmai s-a

tupilat un şobolan

 

ce cauţi de fapt

cu ochii foşnind a gângănii

ăştia nu știu

golul din tine

Obosit fredonează

frunze

Reclame

song to the siren

„să nu-ți fie niciodată rușine să cânți” – Tiu Gheorghe/ Gonzo Libre

ai zice că nu știu să cânt, dar uneori muzica trebuie să conțină și toate defectele, nebuniile, demonii, tristețile și experimentele, mai ales experimentele

mai ales urletele 🙂

despre All the pretty little horsies se spune că este un cântecel de leagăn din folclorul afro-american. o sclavă i-l cânta copilului bolnăvior al stâpânului său, în timp ce propriul copil îi murea, ea neavând permisiunea de a fi lângă el.

refrenul acestui cântecel și acestei povești copleșitoare e reluat între strofele de la Song to the siren.

cât despre Jah te iubește, expresie des  întâlnită pe zidurile Bucureștiului, având drept autor inițial un iehovist înnebunit, versurile pe care le-am scris (și pe care le găsiți în postarea de dinaintea ăsteia) sunt un fel de omagiu adus mahalalei. cântecul Mariei Tănase e adus în stradă, în momentul ăsta. și cântecul meu este un imn pentru clocotul străzilor, de când datează viața de mahala și până în prezent. Mahalaua e acum peste tot, asta nu prea mai bagă nimeni de seamă. Ne schimbăm.

unii înnebunim, alții nu mai știm nimic. alții premărim nimicurile și lucrușoarele simple. cum ar fi clipa aia în care te așezi, între primăvară-vară, pe o bancă, într-un părculeț aiurea, ticsit, și niște raze de soare trec printre frunze și printe pleoapele tale întredeschise. mirosul de coji de semințe, amestecat cu mirosul parfumului tău scump, totul amestecat cu totul, cât să te pierzi în zgomotele unei zile însorite.

las aici, așadar, aceste experimente vii, nefalsificate, ale unor seri nefalsificate, petrecute lângă niște oameni cu totul și cu totul speciali – oameni care știu să fie tineri și care închid ușa unei frici anume (nu, nu tuturor fricilor, pentru că asta ar fi de căcat). Oameni cărora le mulțumesc pentru că mi-au dăruit țipătul în muzică și curajul de a cânta pe NV 🙂

Bah te del, o Del!

aici Oedip Piaf

aici cântecelele:

Jah te iubește și lasă

Song to the siren

Copertă_CD

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑