m-am aşezat pe-o băncuţă din semicercul lui Titus să mănânc patiserie. zarvă la 3 bănci distanţă. 3 pe bancă, molfăiau un pet de bere. 1-n picioare, îşi dădea şapca pe spate.

– păi, vreau şi io să ajung d-aici laRomană

– păi, nene, iei 69 sau 85 sau 14-le pân la metrou la piaţa iancului şi p-ormă te cobori, da’ schimbi la Victoriei şi abia p-ormă te cobori la Romană. ai o staţie.

-aşa? deci s-ajunge uşor

-uşor

– vreau şi io s-ajung la Piaţa Romană. da’ vreau mâine. s-ajung mâine. cum ajung mâine?

 

***

 

tripul cu Titus părea mai real decât buba de la piciorul drept şi decât aerul blazat al dimineţii, azi la 7 a.m. şi era cu atât mai dubios cu cât toate se ascundeau, începând cu măturătorii, gunoierii şi câinii şi chiar şi pipiţele de la liceul industrial care deobicei urlă ca maimuţele în parc dispăruseră şi muzica îmi bubuia în urechi (frunze psihotropice respiraţie prostituate frumoase şi duse bodegi cu negru şi roşu dezintegrându-se) Continuă lectura „jurnalul Rezervaţiei de Est”

Reclame